Cu 63.754 de persoane, comunitatea română constituie cel mai mare grup de ne-belgieni din Flandra, după olandezi (peste 135.000). Aceștia sunt concentrați în principal în orașe și în împrejurimile acestora, precum și în împrejurimile Bruxelles-ului. În Bruxelles, nu mai puțin de 46.572 de români locuiau în 2023. Aceștia trăiesc în principal în nordul și nord-vestul orașului (în special în comunele Koekelberg, 1000 Bruxelles, Anderlecht, Jette, Ganshoren și Sint-Joost-ten-Node). Pentru Flandra și Bruxelles, se ajunge astfel la un total de puțin peste 100.000 de locuitori de origine română. În Bruxelles, a existat întotdeauna un mic nucleu de români, dar cea mai mare creștere s-a înregistrat după 2007, când România a devenit membră a comunității europene. În Flandra, cele mai mari concentrări le găsim în împrejurimile Bruxelles-ului, Anvers, Ghent, regiunea de frontieră cu Olanda și centrul Limburgului.
Românii sunt activi în administrația Comunității Europene, în construcții și în agricultură. În ultimii ani, am observat în special că mulți dintre românii care au lucrat inițial pentru o firmă de construcții (belgiană sau română) au trecut la activități independente.
În plus, românii din Flandra încep să se organizeze. Printre altele, îi găsim în comunități bisericești dinamice, cu biserici în Bruxelles (3), Anvers, Aalst, Turnhout, Knokke-Heist, Hoogstraten, Ellezelles (un oraș valon de lângă Ronse) și Landen. Serviciile religioase sunt întâlniri săptămânale ale unor grupuri (mari) de credincioși. După slujbă, aceștia obișnuiesc să bea ceva și să discute împreună.
Există și grupuri sportive care îi aduc pe români împreună. Printre acestea se numără clubul de fotbal FC Bruxelles România, condus de Dan Fodor. Aceștia joacă (cu succes) în liga Football Flanders și organizează anual un mare turneu la care participă mai multe cluburi, majoritatea formate din jucători români.
În Roeselare, Zeebrugge și Turnhout, printre altele, românii au înființat asociații care doresc să propage cultura română, dar în același timp să promoveze integrarea. Acestea organizează ateliere pentru copii și adulți, expoziții, petreceri, evenimente culturale și spectacole. Acestea se adresează nu doar unui public românesc, ci și unui public flamand.
Românii sunt activi politic și în Flandra și Bruxelles. În timpul alegerilor municipale, destul de mulți români au candidat pe diferite liste politice. Mai ales la Bruxelles, o parte dintre ei au fost aleși în consiliul municipal. Foarte recent, în Roeselare s-a început înființarea propriului partid politic PDRB, Partidul Democrat al Românilor din Belgia. Numele spune totul: PDRB vrea să fie un partid pentru toți românii din Belgia. În sfârșit, există rolul semnificativ al Ambasadei Belgiei și al Institutului Cultural Român, care, de la Bruxelles, sprijină și încurajează comunitățile românești din țara noastră. E.S. doamna ambasador Andreea Păstârnac străbate țara, până în cele mai îndepărtate colțuri, sprijinind inițiativele cu prezența sa. De asemenea, grupurile ADR o pot primi periodic la evenimentele pe care le organizează.
